Salvaţi Copiii România vă prezintă analiza principalilor indicatori care reflectă situaţia copilului român
Unu din cinci copii români nu ajunge să finalizeze şcoala la timp, România fiind statul membru al UE cu cel mai scăzut nivel de participare în educaţie la vârsta finalizării învăţământului obligatoriu (81%) (4); anual, peste 7.000 de copii români se nasc din mame minore, aproape 1.200 dintre aceste mame sunt la a doua sau chiar a treia naştere; peste jumătate de milion de copii au avut recent cel puţin un părinte plecat la muncă în străinătate; în mediul rural, rata mortalităţii infantile continuă să fie sensibil mai ridicată în comparaţie cu mediul urban (6,5 vs. 4,2 la mie).
Radiografia situaţiei copilului în România, în 10 puncte esenţiale: Neparticipare şcolară ridicată, acces discriminatoriu la servicii echitabile de sănătate, precaritate a bunăstării emoţionale, abuz sexual, decalaj semnificativ urban/rural.
Copiii României continua să fie cei mai vulnerabili la nivelul Uniunii Europene, 41,5% dintre ei aflându-se în risc de sărăcie sau excluziune socială (5). În ceea ce priveşte diferenţele generate de mediul de locuire, datele anului 2022 ne indică în continuare mari decalaje, indicatorul atingând (pentru toate grupele de vârstă) un nivel de 18,9% în marile oraşe, 30,8% în oraşele mici şi 47,9% în mediul rural (6).
Abandonul școlar
Un copil din cinci nu ajunge să finalizeze şcoala la timp, România fiind statul membru al UE cu cel mai scăzut nivel de participare în educaţie la vârsta finalizării învăţământului obligatoriu (81%) (13).
Peste jumătate de milion de copii (536.000) au avut recent cel puţin un părinte plecat la muncă în străinătate, iar consecinţele acestui fapt asupra fenomenelor de risc la care sunt expuşi copiii sunt semnificative.
Violența împotriva copiilor. Abuzul sexual
46% dintre copii declară că părinţii lor recurg la pedeapsa corporală, un procent mult mai mare decât cel al părinţilor care admit că folosesc astfel de pedepse (18). Unu din 10 copii mărturiseşte că este victimă a acestei forme de violenţă des sau foarte des, cu o incidenţă mai mare în cazul copiilor din mediul rural. Mai mult decât atât, răspunsurile copiilor indică persistenţa unor forme severe de violenţă din partea adulţilor din familie, cum ar fi: obligarea de a sta în genunchi (5%), arsurile intenţionate (1%) sau pedepsele fizice care necesită spitalizare (1%).
În ceea ce priveşte abuzul sexual, acelaşi raport al Organizaţiei Salvaţi Copiii arată că 3% dintre părinţi cunosc faptul că unul dintre copiii lor a fost victimă a abuzului sexual în ultimul an, în 2/3 dintre cazuri agresorul indicat fiind o persoană străină. Răspunsurile copiilor indică o incidenţă a abuzului sexual care variază între 1% şi 5%, în funcţie de dimensiunea/forma de abuz măsurată, iar, indiferent de tipul de abuz, incidenţa creşte odată cu vârsta copiilor.
Anual, peste 7.000 de copii se nasc din mame minore. Deşi neajunse încă la vârsta majoratului, aproape 1.200 din aceste mame sunt la a doua sau chiar a treia naştere.În mediul rural, rata mortalităţii infantile continuă să fie sensibil mai ridicată în comparaţie cu mediul urban (6,5 vs. 4,2 la mie).